Delta Neajlovului, la 30 de km de București!

Pentru a afla detalii despre această locație ați putea folosi google, însă m-am gândit să ofer câteva informații pe care, cu siguranță, nu le veți găsi pe internet. De precizat: am fost cu piciorușul meu acolo, așadar vă povestesc întocmai ce-mi amintesc. Și-mi amintesc… destule!
În primul rând, șocant este că această minunăție o găsești la o aruncătură de băț de jungla bucureșteană. Și, da, e și acolo ”junglă”, dar e pe bune! Adică sălbăticie cât cuprinde, păsăret unic și nemaipomenit, aer căruia nu-i găsesc epitet și un zgomot asurzitor. De ce? De la niște minunății cărora le-am spus eu greieri dar nu-s nici pe aproape așa ceva. Sunt cam așa:
Să vă explic: se aud constant și de oriunde! În primele secunde de intrare în Parcul Național Comana ai vrea să te-ntorci la claxoanele bolidelor din București, dar după ce mai arunci un ochi la atâta verdeață, parcă ți se pare chiar melodios.
Lăsând acest aspect puțin deoparte, aș vrea să dau mai multe date precise de cum puteți ajunge aici, căci e musai s-o faceți. Lăsați Herăstrăul și Cișmigiu pentru o zi, dați o fugă până la 30 de kilometri de Bucureşti, la mijlocul distanţei dintre Capitală şi Giurgiu, la Comana. Aici găsești Delta Neajlovului. Popular denumit, locul în care Mihai Viteazu i-a modificat dantura lui Sinan Paşa. Mai mult, sau mai puțin.
Revenind la frumusețile naturii, pădurea care mărginește toată treaba asta adăpostește „ghimpele”, o buruiană cu fițe, protejată bineînțeles de lege, ceea ce pe mulți dintre noi, ne atinge… adânc. Poze cu așa ceva n-am, că nu l-am căutat dar bineînțeles am găsit peste tot reclama lui. Ah și să nu uit, și bujorul. Aceeași poveste și cu el. Dar cred că-s prea protejați să fie la vedere. Cât despre păsări, astea sunt ceva mai relaxate îți zboară pe deasupra scăfârliei și dacă decide că e timpul pentru un tratament naturist de păr ți-l aplică fără să te întrebe. Și da, cu ele am făcut cunoștință. Ce urătenii sunt și cu ce-s rude? Cu stârcii, berzele şi lişiţele. Desigur, profitabil, pardon prielnic sunt așezate câteva observatoare ornitologice pentru a putea căuta cu privirea. Drept mărturie, iaca poza:
Cam ce vedeai din astfel de observatoare, n-am idee, căci sunt securizate și nu te lasă să patrunzi în așa ceva. În schimb, au amenjat și ceva mișto ”ca să vadă tot poporul” ce tre să se vadă. Ps: mesajul este inspirațional în imaginea de mai sus: ”Te poți bucura și mâine de toate minunile naturii, dacă o IUBEȘTI și o RESPECȚI astăzi! Observă, nu interveni! O imagine face cât o mie de cuvinte!”
Și dacă faceți abstracție de figură, pardon dacă puteți asta, în spate vedeți și ceea ce se numește Delta Neajlovului.
Pentru mai multe detalii aflați că, din întâmplare, fericită chiar, găsiți și vârlarul – ţiparul – şi, din belşug: caras, roşioară, pietruşel, ciortani, cleani, ţigănuşi şi guvizi de apă dulce. Sunt şi raci şi broaşte ţestoase! Dar din păcate/fericire, pescuitul este strict interzis. Cât despre broaște țestoase, una impertinentă de altfel, mi-a verificat ABS-ul la bicicletă.
Și da, mai sunt ca ea, numai că eu nu le-am întâlnit. Despre pădure (Parcul Național Comana, ce mărginește Delta Neajlovului și Balta Comana) și ce găsim pe acolo, amintim: mistreţi, iepuri, căprioare şi fazani. Au reapărut vidrele, pisica sălbatică şi guzganii. Țin să vă precizez că singura mea întâlnire în pădure a fost cu niște porci NORMALI. Nu, nu bărbați. Ci porci din ăia pe care orice mamaie de la țară îi are în bătătură. Poze cu ei n-am, dar am o filmare (de proastă calitate) când au năvălit peste masa la care eu mâncam, în mijlocul pădurii, la popas. Cert e că, posedând o bicicletă am cutreierat pădurea un pic și am dat de câteva case izolate, însă de năvălit porcii domestici peste mine, în mijlocul sălbăticiei, nu mă așteptam. În orice caz, să vă arăt locul cu pricina. Locul întâlnirii.
Pentru o viziune mai amplă, adică să mă laud mai mult, pun și o poză de ansamblu:
Și dacă nu v-ați prins, eu mi-s aia mică din poza asta ”miștoacă”. Apropos, noua mea provocare-n viață e să mă fac una cu natura, așa că am dormit în cort. Ce să zic, experiență unică, dacă intrii la timpul potrivit în parc scapi și de taxe, dacă nu, plătești 15 lei camparea cu cortul tău, și 15 de lei pentru mașină, cred. De fapt, mai bine atașez o scurtătură pentru ăia leneși la căutarea pe google. (http://comanaparc.ro/docum/tarife_servicii_APNC.pdf)
Ah și să nu uit de bălăceală. Pentru cei care n-au frică de șerpișori și alte lighioane, și nici scârbă de apă de baltă, iată o poză de la o tentativă de apropriere de apă.
Și pentru că sunt generoasă, încerc să atașez și-un filmuleț.